Category: Informatii utile despre flori


Este una din cele mai cunoscute plante din intreaga lume. Forma unica a florilor e asemanatoare cu capul unei pasari, si nu oricare, ci cu pasarea paradisului, datorita culorilor vii, portocaliu si albastru.  In afara florior, strelitzia are si un foliaj atragator – frunzele ovale sunt lungi de aproximativ 20 cm si late de 15 cm. La noi poate fi crescuta numai ca planta de interior.

Cultivare si ingrijire:
Strelitzia reginae este o planta cere se ingrijeste foarte usor. Planta se comporta bine la semi-umbra, iubeste pamantul cu mare cantitate de lut si udarile din abundenta. Desi trebuie fertilizate regulat cu o substanta usoara (la fiecare 2 saptamani) si materii organice, Pasarea Paradisului este o planta foarte rezistenta. Ea se va dezvolta in orice tip de pamant si poate supravietui si daca e udata mai rar. Singura problema – este sensibila la frig si nu rezista la inghet, deci pe perioada iernii trebuie aduse in casa.

Pasarea paradisului are nevoie sa stea in bataia soarelui cel putin 4 ore pe zi, in rest mutati-o intr-o zona umbrita, dar cu lumina puternica. Temperaturile din timpul zilei pot varia intre 28-32 de grade Celsius, iar noaptea intre 10-12 grade. In general, suporta si temperaturi de -6 grade Celsius. Streliztia infloreste mai repede daca este plantata intr-un ghivec mai mic, motiv pentru care de obicei sunt plantate in grupuri. Compostul ideal trebuie sa fie un amestec de pamant steril, turba, nisip si suplimente de fosfor si nitrogen. Este esential ca pamantul sa fie usor drenabil; mentineti solul umed tot timpul anului in afara de perioada Noiembrie – Februarie, cand planta trebuie sa stea intr-un mediu uscat. 

Inmultire: 
1. Divizarea tuberilor; pentru ca infloreste numai cand e plantata in grupuri, va dura cativa ani pana va inflori.
2. Seminte; nu folositi seminte mai vechi de 6 luni – se lasa intr-un vas cu apa 24 de ore inainte de plantare. Semintele germineaza in 6 luni, dar pana cand planta va inflori pot trece si 7-10 ani.

Info:
Strelitzia reginae sau Pasarea Paradisului a fost introdusa in Europa in 1773, odata cu un transport de specimene florale pentru Royal Botanical Garden a regelui George al III-lea. Floarea a fost denumita dupa numele sotiei regelui, regina Charlotte de Mecklenburg-Strelitz (Strelitzia).

Cunoscuta in India sub denumirea de “regina florilor”, iasomia este considerata nu numai o planta decorativa, ci si un remediu impotriva stresului si a altor tulburari nervoase. Alunga anxietatea, depresia, oboseala si stimuleaza creativitatea. In plus, este folosita in industria farmaceutica, in prepararea unor produse cosmetice, utilizate pentru toate tipurile de piele, fie ea uscata, grasa, deshidratata sau sensibila. Iasomia regleaza producerea de sebum si are efect antiseptic. Masajul cu ulei de iasomie calmeaza durerile de spate si relaxeaza muschii, iar miropsul are efect afrodisiac, rezolvand problemele de impotenta si frigiditate.

 Arbustul de iasomie este inalt de pana la 3 m., avand o tufa bine dezvoltata, plina de flori mari sau marunte, albe-galbui, semibatute sau batute, cu parfum placut care se accentueaza spre seara. Planta este putin pretentioasa, rezistenta la umbra, dar se dezvolta mai bine in locuri deschise insorite.

Speciile de Philadelphus se inmultesc foarte usor prin butasi, lastari, seminte si prin divizarea tufei. Butasii prelucrati iarna sau primavara, inainte de a se desface mugurii, sunt plantati afara, fiind ingropati in pamant pana la mugurele superior. Dupa un an sau doi pot fi plantati definitiv in locuri stabile, in gradina. Dupa cum am spus, se pot inmulti si prin samanta, marcotaj prin musuroire sau arcuit, insa prin aceste procedee inradacinarea se produce mult mai lent.

In ceea ce priveste solul speciile de Philadelphus nu sunt deloc pretentioase. Au o larga intrebuintare in spatiile verzi. In gradinile mici sunt pozitionate in special in apropierea ferestrelor locuintei, gratie mirosului deosebit al florilor.

 Este recomandat ca taierea san u se execute primavera, pentru a nu pierde majoritatea mugurilor florali care se formeaza prin cresterile anului precedent. Asfel ca se taie imediat dupa inflorire, de preferinta deasupra lastarilor noi care nu au inflorit inca.

Planta perena, apartinand familiei Ranunculaceae, bujorul este considerat “regele gradinilor”, datorita frumusetii florilor sale si a parfumului deosebit al acestora. Se pare ca acest arbust ornamental isi are originea in Asia, de unde s-a raspandit in Europa si America, fiind cultivat de mai bine de 3000 de ani. Chinezii, cei care l-au cultivat primii, il numeau “sho yo”, in traducere “cel mai frumos”, dezvoltand un adevarat cult al bujorului, care era amintit in poezii, legende si povesti si care denumea chiar una dintre lunile anului in calendarul chinezesc (luna aprilie). In Japonia planta a fost adusa de catre misionarii budisti si asociata cu bogatia, fiind cultivata initial numai de catre reprezentantii elitei sociale.

Bujorul se regaseste si in mitologia greaca, sub denumirea stiintifica de Paeonia, nume preluat de la Paeon – vraciul care i-a vindecat pe Ares si pe Hades, atragand asupra sa mania zeilor. Legenda spune ca pentru a se salva de razbunarea lor, Paeon s-a transformat intr-o floare – aceeasi pe care a folosit-o pentru a-i vindeca pe cei doi zei: bujorul.

Dincolo de legende si povesti, bujorul este recunoscut pentru actiunile sale terapeutice: radacinile, petalele si semintele contin principii active pentru om si mamifere; radacinile sunt antispastice, semintele sunt purgative si emetice, iar petalele, preparate sub forma de infuzie, au un puternic efect antispastic, calmand tusea si durerile pulmonare.

Ca aspect, bujorul se prezinta sub forma unei tufe bogate de 60-85 cm inaltime, cu o radacina carnoasa, tuberizata; cu frunze lucioase, de un verde inchis, multe si mari, adanc sectate sau penat-lobate; cu tijele florifere inalte si drepte, care poarta flori solitare rosii, albe, roz visinii, coral si chiar galben. Fructele sunt folicule. Exista numeroase varietati de bujor, care se diferentiaza intre ele prin culoarea petalelor, inflorire, lungimea axului floral etc.

In scopuri ornamentale sunt cultivate indeosebi varietatile speciilor de origine chineza: Paeonia lactiflora, Paeonia peregrine etc. In tara noastra intalnim varietatea Paeonia peregrina var. romanica, cunoscuta si sub denumirea de bujor de padure – specie spontana, endemica, protejata prin lege.

Bujorul este o planta rezistenta, cu viata lunga, avand perioada de inflorire din primavara pana la inceputul verii. Are nevoie de soare cel putin 6 ore pe zi pentru a inflori si a se dezvolta corespunzator. Solul trebuie sa fie bogat si afanat, iar in perioadele secetoase are nevoie de o udare profunda.

Se inmulteste prin divizarea tufei, inmultirea prin seminte fiind anevoioasa

Plantele cu bulb sunt plante perene care, pe perioada sezonului rece, intra in repaus vegetativ. In cazul speciilor ornamentale, exista doua grupe: bulbii de primavara si bulbii de vara. Bulbii de primavara sunt primele plante care infloresc in an, asa cum sunt narcisele, zambilele, lalelele. Bulbii lor se planteaza cel mai bine toamna, in lunile octombrie – noiembrie, si se lasa iarna acoperite cu frunze uscate sau paie. Sunt plante mai rezistente la temperaturi scazute si in primele luni din primavara ele vor inflori.

Bulbii de vara sunt plantele care infloresc vara si toamna, precum crinii, gladiolele, daliile. Bulbii lor sunt mai sensibili la inghet si se planteaza primavara, in lunile martie si aprilie.

Sfat: bulbii de primavara (narcisa, zambila, laleaua) trebuie cumparati si plantati inca din toamna. Chiar daca ii mai puteti gasi mai ieftini, in rafturile magazinelor, si primavara, nu va bucurati de pretul scazut – in general e vorba doar de bulbii care au ramas nevanduti din toamna. Valoarea lor germinativa este mult mai scazuta si riscati ca un bun procent din ei sa nu fie viabili

IANUARIE
– se incepe inmultirea pe cale vegetativa (prin butasi) a unor plante de apartament: saintpaulia, coleus, colocasia, monstera;
– se seamana samburii de curmale (palmierul Phoenix);
– periodic, frunzele mari ale plantelor de apartament se spala cu apa calduta, pentru curatarea de praf;
– se incepe altoirea vitei japoneze (Parthenocissus tricuspidata) pe butasi de vita de vie de Canada (Parthenocissus quinquefolia);
– daca iarna este aspra, se vor lua masuri suplimentare de protejare a plantelor din gradina sau a celor care ierneaza in balcon (clematita, trandafiri, etc.);
– se pot pune la fortat  ramuri taiate de arbusti ornamentali (forsythia, syringa, etc.), pentru obtinerea unei infloriri timpurii (se introduc in apa rece si intr-o incapere racoroasa 2-3 zile, apoi la caldura, pana la inflorire).

FEBRUARIE
– se pot pune in continuare, la fortat, ramuri taiate de arbusti ornamentali;
– se poate incepe butasitul la fuchsia, crizantema, hortensie.

MARTIE
– incepe semanatul unor plante in rasadnite pentru obtinerea rasadurilor in camera;
– se continua butasitul unor plante care se inmultesc pe aceasta cale;
– daca timpul permite, incepe semanatul unor specii de flori pe camp; de asemenea, se poate incepe plantatul bulbilor de gladiole si tuberoze pentru obtinerea de flori timpurii;
– se monteaza adaposturi de polietilena la trandafiri, lalele, bujori, in vederea obtinerii unei infloriri timpurii;
– se despart rizomii de canna si se pun in ghivece;
– spre sfarsitul lunii, in sudul tarii, daca timpul permite, se incepe scoaterea afara a unor plante care au iernat in interior (agave, cactusi, lamai, etc.); atentie insa la eventualele pericole de ingheturi tarzii si brume;
– se tund gardurile vii.

APRILIE
– pe masura ce timpul se incalzeste, se scot plantele de apartament afara, luandu-se masuri de protejare impotriva soarelui arzator de la pranz (prin acoperire cu ziare), iar impotriva eventualelor brume sau ingheturi, plantele se acopera cu folii de polietilena (noaptea);
– se continua insamantarea in gradina a diverselor flori care se inmultesc prin insamantare directa (salvia, tagetes, tropaeolum, verbena, zinnia, etc.);
– se face repicatul rasadurilor la plantele care au fost insamantate in cutii sau rasadnite, in luna precedenta;
– se dezgroapa (desmusuroiesc) trandafirii si se executa taierile;
– se incepe transplantarea unor plante de apartament, la care este indicata aceasta lucrare;
– incepe plantatul gladiolelor.

MAI
– se continua plantarea bulbilor de gladiole;
– se planteaza rizomii de canna si tuberculii de dalie;
– se continua transplantarea unor plante de apartament;
– se butasesc seculentele si cactusii;
– se planteaza la locul definitiv rasadurile produse in rasadnite, ghivece, cutii;
– se incepe udatul se se aplica primele ingrasaminte suplimentare.

IUNIE
– se face udatul ori de cate ori este nevoie;
– se inlatura florile scuturate la trandafirii pitici si se scurteaza cu o treime lastarul care a purtat flori, pentru a favoriza emiterea de noi lastari cu flori;
– se incepe semanatul la althaea, viola, bellis, etc.;
– se scot si se pun la pastratea bulbii de lalele, narcise, zambile;
– se face altoirea in ochi crescand la trandafiri;
– se tund gardurile vii.

IULIE
– se continua lucrarile de ingrijire din luna precedenta, in special udatul. este bine ca seara, dupa asfintitul soarelui, sa se pulverizeze cu apa frunzele plantelor din gradina;
– se continua semanatul plantelor bienale;
– se fac butasi de muscata, pelargonium, coleus, etc.

AUGUST
– se face altoirea in ochi dormind la trandafiri;
– se incepe plantarea unor specii de flori cu bulbi (lalele, narcise, zambile, crini, etc.), precum si a lacramioarelor, stanjeneilor, etc.;
– plantele de interior care au fost tinute in timpul verii la semiumbra se scot acum in plin soare pentru a se fortifica (pelargonium, colocasia, monstera, ficus);
– se face butasirea la fucsia si pelargonium.

SEPTEMBRIE
– se continua altoirea in ochi dormind la trandafiri;
– se continua plantarea speciilor de flori cu bulbi (lalele, crini, narcise, zambile);
– incepe plantarea la locul definitiv, in gradina, a speciilor de flori bienale (viola, bellis, etc.).

OCTOMBRIE
– se continua lucrarile din luna precedenta;
– se scot tuberculii de dalia, bulbii de gladiole si rizomii de canna;
– odata cu racirea timpului, plantele de apartament se introduc in interior.

NOIEMBRIE
– se protejeaza contra gerului, plantele care raman peste iarna afara, (trandafirii se musuroiesc), precum si semanaturile de toamna;
– se trec la regim de repaus plantele cxare au nevoie de o astfel de perioada;
– se face ingrasarea terenuui din gradina cu gunoi se superfosfat si se sapa adanc.

DECEMBRIE
– atentie la modul de aerisire a plantelor din apartament pentru a nu fi expuse curentilor de aer rece;
– se continua butasirea la pelargonium, fucsia, saintpaulia

Follow

Get every new post delivered to your Inbox.